
Atunci când te gândești la sărbătoarea Crăciunului, te gândești automat la o cană de ciocolată caldă și o turtă dulce. Aromele sale de zahăr brun, scorțișoară și nucșoară te cuceresc încă de la prima îmbucătură. Renumita turtă dulce a devenit un simbol al Crăciunului în anii 1800 când patiserii au făcute diferite forme ale acestui desert precum omuleți, steluțe, Moș Crăciun sau căsuțe din turtă dulce.
Povestea acestui desert cunoscut și sub denumirea de „gingerbread” începe în anul 992 când Grigore Macarie, un călugăr armean, își deschide propria patiserie în Franța. În acea perioadă turtele dulci erau preparate din pesmet, zahăr, ghimbir și alune de pădure măcinate fin. Cu timpul, englezii au îmbunătățit rețeta adăugând ouă și făină de grâu în locul pesmetului. În zilele noastre, rețeta turtei dulci este personalizată în funcție de gusturile fiecărei persoane însă la baza ingredientelor rămâne ghimbirul, ceea ce le oferă o aromă aparte. După ce turta dulce este coaptă, aceasta este ornată cu glazură de zahăr colorată.
La noi în țară există o rețetă specială al acestui desert, turta dulce fiind numită și „turtă cu julfă”. Acest tip de turte dulci sunt specifice zonei Moldovei și sunt consumate în Ajunul Crăciunului de întreaga familie. Desertul este realizat din foi subțiri și rotunde din aluat nedospit și cremă de cânepă.
Turta dulce este nelipsită de la festivalurile și târgurile de Crăciun din întreaga lume. Acest desert aromat mai este cunoscut și sub denumirile de pierniczki în Polonia, pernik în Cehia sau lebkuchen în Germania.