Anotimpul rece este o perioadă învăluită de atmosfera magică și veselă a sărbătorilor, în care ne strângem alături de cei dragi și petrecem momente minunate împreună, având alături cadourile mult așteptate sub bradul decorat. Zilele festive ascund însă și o latură mai puțin fericită: risipa alimentară de proporții uriașe.

De ce cumpără oamenii mâncare în exces de sărbători?

1. Abundența campaniilor de publicitate și marketing din preajma Crăciunului care incită la un comportament de consum excesiv. Efectele prelungite ale comunismului asupra persoanelor care au trăit ororile și lipsurile regimului totalitar și care acum au încă tendința de a cumpăra mai mult decât au nevoie, din frica unei potențiale perioade de sărăcie.
2. Drept compensaţie, pe parcursul anului. Acest lucru se întâmplă în contextul în care 25% dintre români au salariul minim pe economie, iar dorinţa de a avea de sărbători o farfurie ceva mai bogată decât în restul anului este foarte puternică.
3. Tradițiile și obiceiurile strămoșești, propagate din generație în generație, care promovează cultura pregătirilor frenetice de toate felurile și orele petrecute de gospodine în bucătărie pentru a putea surprinde rudele și apropiații o masă îmbelșugată.

Care sunt efectele cumpărăturilor compulsive și ale excesului alimentar?

Conform statisticilor, în luna decembrie, un român risipeşte, în medie, peste 16 kilograme de alimente, dublu faţă de o lună obişnuită.

Consumul de mâncare până în punctul de suprasaturare aduce cu sine și un consum ridicat de medicamente pentru afecțiuni gastro-intestinale, în încercarea oamenilor de a remedia într-un timp foarte scurt efectele negative cauzate de efortul la care sunt supuse organele interne.

Se pot declanșa unele afecţiuni digestive sau modificarea metabolismului în cazul persoanelor cu afecţiuni cronice, precum diabetul zaharat, hipertensiunea arterială și obezitatea.

Ce putem face pentru a ameliora această situație?

• Să păstrăm o alimentaţie cât mai echilibrată, care să cuprindă zilnic cereale, legume, fructe și lactate. Mai mult, aportul de lichide trebuie să fie de minimum 1,5 l pe zi (apă, ceaiuri de plante neîndulcite).
• Planificarea temeinică a cumpărăturilor. Câte persoane vor fi la masă, care e cantitatea strict necesară de care va fi nevoie, ce soluții există pentru eventualele resturi de mâncare?
• Resturile vegetale pot fi utilizate drept compost, un produs util la grădinărit.
• Nu te lăsa sedus de promoții, mai ales la produsele pe care nu le consumi des.
• Surplusul de mâncare se poate dărui prietenilor, organizațiilor non-profit sau direct celor care au nevoie de ele.
• Găsiți modalități ingenioase prin care să integrați alimentele nu tocmai proaspete sau resturile în rețete inedite.

Nu uitați că bucuria sărbătorilor constă în lucrurile simple. Ceea ce contează cu adevărat sunt momentele pe care le petreceți alături de cei dragi, nu belșugul de pe mese. Plăcerile alimentare sunt trecătoare, pe când amintirile acestor clipe minunate vă vor lumina sufletul mereu, iar atitudinea responsabilă față de mediul înconjurător este necesară pentru a le oferi șansa și generațiilor viitoare de a se bucura de sărbători pe o planetă înfloritoare.