
În fiecare an, pe 6 ianuarie, se celebrează Botezul Domnului, cunoscut în popor sub denumirea de Bobotează. Boboteaza esta una dintre cele mai importante sărbători pentru creștini, fiind cea care încheie seria sărbătorilor de iarnă. Pe lângă semnificația creștină a sărbătorii, în tradiția populară există o serie de obiceiuri și superstiții care marchează acest moment cu încărcătură spirituală. O parte dintre aceste tradiții sunt în strânsă legătură cu recolta din anul respectiv și cu pâinea, simbol al belșugului.
Potrivit tradiției, vremea din ziua de Bobotează prevestește cât de roditor va fi restul anului. Se crede că dacă de Boboteaza este frig, vremea se va încălzi, iar anul respectiv va aduce noroc și recolte bogate, iar dacă este cald, recolta va fi săracă.
De asemenea, se ține post negru până trece preotul pentru sfințirea caselor, fiindcă se spune că „dacă mănânci înainte de aceasta, atunci și păsările mănâncă vara pâinea de pe câmp”.
În unele zone ale țării, în ajunul Bobotezei, se spune că, pentru a-şi visa alesul, fetele trebuie să mănânce înainte de culcare o turtă frământată doar cu 9 degete, din 8 linguri de făină şi o lingură de sare şi să-şi lege pe inelar un fir roşu de mătase. Astfel, ursitul lor le va apărea în vis și le va aduce un pahar cu apă.
În alte zone, femeile pregătesc două pâini, asemănătoare colacilor: una mai mare și una mai mică. Pe cea mare o oferă preotului. Pe cea de dimensiuni mai mici o rup în bucăți și o dau vitelor, pentru ca acestea să fie ferite de pericole. Pâinea de Bobotează se prepară, conform obiceiului, cu făină, drojdie, ou, zahăr, sare, lapte, ulei și este presărată cu mac și susan.